ROMANTELE, MUZICA LAUTAREASCA, TIGANEASCA SAU CEA DE PAHAR INCEP SA DISPARA. MARII ARTISTI PE CARE I-A AVUT ALBA IULIA IN ULTIMII ZECI DE ANI S-AU STINS. TRADITIA ESTE DUSA MAI DEPARTE DE O MINA DE OAMENI. PRINTRE EI S-A NUMARAT SI GHEORGHE ADAM SAU ‘’GOGA’’. DIN PACATE, ARTISTUL A PIERDUT LUPTA CU VIATA. IN SEMN DE OMAGIU, REPUBLICAM UN INTERVIU PE CARE A AVUT AMABILITATEA SA NI-L ACORDE ÎN APRILIE 2009. DUMNEZEU SA IL ODIHNESCA IN PACE! (foto/Gheorghe Adam „Goga” si Mircea Trifu)
D-le Goga, cum ati inceput sa cintati?
Aveam vreo 9 ani, si mosul meu mi-a facut cu mina lui o vioara. A facut-o singur, dintr-o bucata de lemn pe care a dat-o cu ‘’negrol. Tot singur i-a facut corzile si arcusul si mi-a dat-o sa cint. Cum nu aveam mai nimic de facut, toata ziua eram cu ‘’scirta-scirta’’ si asa am invatat cintarile. Toate, dupa ureche. La noi la tigani e si mai usor, pentru ca avem muzica in singe si cind e vorba de cintat nu avem rival. In afara de asta , Dumnezeu mi-a dat si voce, asa ca nu mi s-a parut greu.
De multe ori spuneti ca nu sinteti un tigan obisnuit…
Eu si muzicantii mai cunoscuti din Alba-Iulia am considerat intotdeauna ca sintem tigani de matase . Sintem curati, sintem elegant, sintem asortati. Eu vin dintr-o familie si dintr-o lume in care muzica a fost si este totul. De mic am stat in preajma unor nume célèbre in bransa asta. Cei mai in virsta isi amintesc de unchiesu meu, Mihai Cocoru, de Boby, de Baciu, de Geza, de Chimut ori de Ion. Eu am crescut linga ei , cu muzica lor. I-am insotit pe la nunti si le-am invatat cintecele.
Ce circiumi celebre existau in Alba Iulia acum citeva zeci de ani?
Ooo… pai era ‘’Stejarul’’, ‘’La strugure’’, si altele la fel de cunoscute pe atunci. In vremea aia, lumea se distra altfel iar restaurantele aveau muzicanti. Se cintau melodii celebre, de la romante si doine pina la muzica tiganeasca sau de pahar. Lumea petrecea pina dupa miezul noptii iar artistii erau vedete in tot orasul. Se cinta si din repertoriul Ioanei Radu, a lui Gica Petrescu..era o atmosfera cum nu mai vezi acum. Se cinta pe la mese si in restaurant venea numai lume buna. Muzicantii astia de care am zis, si care s-au stins din viata, erau la mare moda. Ei cintau in restaurant si tot ei aveau nuntile din Alba-Iulia si imprejurimi. Erau , pe atunci, cam 15-20 de muzicanti celebri care cistigau bani buni. Nu se pleca fara 1500 de lei de la o nunta.
Spui ca multi dintre tiganii care cintau muzica traditionala tiganeasca ori melodii vechi s-au dus…cum ai reusit sa duci traditia mai departe?
Eu fara muzica nu pot sa traiesc. De la o vreme , fac echipa cu un nepot de-al meu, cu Danut, si cintam pe unde sintem chemati. Facem nunti dar mergem des si la petreceri private. Nu ca ma laud, dar am cintat si pentru primar si pentru taran si pentru medic sau avocat. Lumea iubeste muzica veche, muzica anilor 30,40,50 si asa mai departe. Iar eu cu Danut avem un repertoriu pentru toate gusturile. Mi-au zis oameni mari din orasul asta ca melodiile pe care eu le cint ar trebui imprimate, ca altfel se pierd.
Cum ajungeti sa cintati la petrecrile astea private?
Pai toata lumea are telefoanele noastre si ne suna. De multe ori ne iau din pat, ca stiti cum e omul cind e la chef. Merg fie acasa la om, fie la localul unde este. Cintam peste tot..botezuri, nunti, inmormintari. Lumea iubeste muzica noastra si apreciaza ca sintem imbracati la patru ace. Noi fara cravat nu iesim din casa, sintem impecabili…De curind am fost la un restaurant luxos din oras unde am cintat pentru un grup de francezi, nemti si polonezi pe care i-am dat pe spate. Le-am cintat polci, le-am cintat valsuri de nu se mai opreau din aplaudat. E drept, se si cistiga bine. Sint locuri unde luam si 1000 de euro dar am cintat sip e 500 ori 300. Cintam cit doreste omul si daca e nevoie, nu ne oprim toata noaptea. Noi nu sintem cu limita. Cind le-am cintat, acuma de curind, la strainii astia, un avocat din oras care era la chef a vorbit tare frumos de noi si a spus ca avem caracter si ca ducem traditia inainte.
Ati cintat doar in Romania?
Nu…prin 96 am plecat sa cintam la Paris. Eram 4-5 oameni si dadeam recital pe strada, in fata cafenelelor. Eram imbracati la costum si francezii jucau inaintea noastra si ne aplaudau. Faceam bani buni dar nu am stat decit citeva luni. Eram fara neveste, copii si noi nu sintem obisnuiti sa stam departe de familie. Cit e Parisul de frumos , tot n-am rezistat departe de casa. Am plecat de pe Champs Elysse si ne-am intors in ‘’Lumea Noua’’, cartierul nostrum din Alba Iulia. De cintat am mai cintat si prin Belgia dar nicaieri nu-i ca acasa.
Ce satisfactii ti-a adus muzica?
Pai au fost si satisfactii legate de bani dar cel mai mult m-a uns la suflet faptul ca am ajuns cunoscut. Pe mine ma cheama Adam Gheorghe dar daca spui cuiva de ‘’Goga’’, ma stie toata lumea. Porecla o am de la mosul meu care mi-a zis asa din dragalasenie, ca un alint. Pe ‘’Goga’’ il stie toata lumea..de la primarie pina la prefectura si inapoi. Alba Iulia ma cunoaste si is mindru de asta.
Ai si citeva melodii preferate?
V-am zis ca eu si cu nepotul meu Danut cintam de toate atita vreme cit e muzica autentica. Imi place fiecare melodie din repertoriul meu si chiar am compus citeva. Cea maid raga imi este un ape care am facut-o in 70, la inundatii. Vreti sa v-o zic?
Spuneti…
‘’Mures, Mures /apa lina/, ne-ai adus in casa tina/, ne-ai adus si bucurii si hainute la copii./Muresule, cind mai vii, s-aduci haine la copii?/la copii si la barbati, haine de la sinistrati. Piesa asta o cint si acum, ca mi-o cere lumea din greu. Alta cintare draga mie este ‘’La Obreja intr-o gradina’’…is multe si ma bucur ca inca mai sint oameni in oras care isi amintesc de vremurile de demult. Alba Iulia a avut muzicanti adevarati. Cum v-am zis de Cocoru de Bobby…mie mi-a placut tare mult cum cinta Crucita. Astia mai tineri nu o stiu dar cei mai in virsta si-o amintesc bine. Era o femeie frumoasa, o femeie de local. Cinta de ramineai cu gura cascata..a cintat ovreme si in Timisoara, la ‘’Crama 700’’ dar mai mult era prin restaurantele din Alba Iulia. Acuma are catre 70 de ani si e mai bolnava dar putine femei am auzit sa cinte ca ea.
Cine va duce mai departe muzica pe care dumneavoastra o cintati ?
De ce sa mint, treaba asta cu muzica s-o cam oprit. Eu am un nepotel de 10 ani si de 2 ani de zile am tot sperat ca se porneste dar nu i-a placut muzica. I-am luat viori, i-am luat statie dar nimica. Mai nou, cind vin de pe la cintari ii mai arat cit am cistigat, sa ii fac pofta si lui, poate, poate se apuca. I-am zis ca din cintat nu se moare de foame si ca daca se face ‘’ceteras’’ nu o sa fie de rau. Sper ca din toamna sa ma apuc sa il invat melodiile mele. In rest, eu sint printre ultimii care duc traditia noastra mai departe…majoritatea s-au dus pe lumea cealalta iar aia putini care am ramas ne straduim cit putem sa ducem muzica noastra mai departe.
Fii primul care comentează