Castelul Corvinilor, al Corvineștilor sau al Huniazilor. Unul născut din legende, cel recunoscut între clădirile groazei

Cornel Comsa Europarlamentare

În inima munților, între mit și realitate, îmbinând arta gotică cu legendarul, își deschide porțile, scârțâind a mister și terifiant, Castelul Huniazilor. Primele informaţii despre renumita construcție ne parvin de la călătorii străini care vorbesc despre o cetate strălucită şi puternică, săpată în stâncă, în care nu se putea pătrunde decât pe o funie trasă de o macara. Dacă este adevăr sau legendă, dacă printre turnuri și bastioane se ascund nobili, cavaleri, domnițe, călugări, prizonieri turci, vampiri sau spirite care bântuie castelul, nu știm sigur, dar știm cu siguranță că cetatea medievală de la Hunedoara este un punct turistic transilvănean încărcat de istorie și semnificație. Plecând de la ideea celor şapte minuni ale lumii, “Huffington Post”, un cunoscut site american de ştiri, a antrenat membrii site-urilor de socializare Twitter şi Facebook, cerându-le să nominalizeze, într-un sondaj, cea mai înfricoşătoare clădire de pe planetă. Castelul Corvinilor e clasat pe locul al doilea între cele mai înfricoşătoare clădiri din lume, fiind întrecut doar de Templul Wat Rong Khun, din Thailanda. Potrivit publicației, arhitectura castelului şi întunecata-i istorie sunt suficiente pentru a înfiora orice vizitator, arhitectura gotică şi legendele întunecate născute între zidurile cetății, făcând din Castelul Corvinilor o clădire a groazei. Acesta ascunde și un bastion de tortură, la capătul unui coridor îngust care coboară în subsolurile castelului, unde un manechin spânzurat de tavan îi terorizează pe turiști. De aici se aud gemete și lanțuri care zornăie, întreținând atmosfera terifiantă. Castelul Corvinilor este unul din cele mai importante monumente de artă feudală gotică din Europa. Are 42 de încăperi, două terase, două poduri și o suprafață construită de 7.000 de metri pătrați. El a devenit un punct de maximă atracție turistică, sumedenie de vizitatori trecându-i anual porțile spre a-și îmbogăți experiența turistică și cunoștințele. Acesta a fost ridicat de către Ioan de Hunedoara, pe o stâncă la poalele căreia curge pârâul Zlaști, pe locul unei vechi întărituri. Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Iancu de Hunedoara, fiind atât punct strategic, cât și reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. Printre interesantele puncte de atracție ale castelului se numără Turnul Capistrano, Sala Cavalerilor, Bastionul Alb și Turnul Buzduganelor. Pentru prezentarea actuală, castelul a fost restaurat și transformat în muzeu. Ca și element de interes, în aripa Matia se deslușește estompat, cea mai veche frescă laică din Transilvania, care pare a ne prezenta legenda familiei Corvinilor, amintind faptul că Ioan de Hunedoara ar fi fost fiul nelegitim al regelui Ungariei. După cum bine se știe, pe blazonul familiei Corvinilor este inscripţionat un corb care ţine în cioc un inel de aur. Legenda spune că Iancu de Hunedoara ar fi odrasla nelegitimă a regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, cu o frumoasă femeie din Ţara Haţegului. Pentru a o feri de rușine și cu promisiunea de recunoaștere a copilului zămislit, regele îi dăruiește femeii un inel pentru pruncul nenăscut, cu scopul ca acesta să fie acceptat de familie peste ani, când va merge la curtea regală. În timpul unei călătorii  de vânătoare, inelul este uitat pe o margine a ştergarului pe care erau puse merindele pentru prânz. Un corb, atras de strălucirea acestuia, îl fură zburând cu el în cioc. Copilul Iancu ia un arc şi trage asupra corbului, recuperând astfel inelul. Când creşte şi ajunge la curtea regală, el povesteşte întâmplarea, iar regele, uimit şi totodată impresionat de această ispravă, decide că simbolul familiei hunedorenilor să fie corbul cu inel de aur în cioc.  De aici provine și numele familiei, de la latinescul ”Corvus”, însemnând Corb, pasăre care simboliza înţelepciunea şi longevitatea. Printre legendele născute între porțile castelului, se aud inclusiv șoapte murmurate despre temutul Vlad Țepeș, care ar fi fost închis vreme de 7 ani în temnița construcției fortificate. Prizonier fiind, Țepeș a fost obligat să se hrănească cu șobolani și să trăiască în permanență cu spaima morții iminente. Astfel, și-ar fi pierdut mințile, devenind ulterior prototipul vestitelor povești cu Dracula. O altă legendă se leagă de fântâna din curtea interioară a castelului. Se zice că aceasta ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis în schimb libertatea. Prizonierii ar fi muncit timp de 15 ani pentru a găsi apă și, în ciuda acestui fapt, tot nu au fost eliberați din sclavie. Ca ultimă dorință, ei au cerut permisiunea de a scrie pe zidul fântânii “Apă ai, inimă n-ai”, ca un reproș față de promisiunea încălcată.Turiștii obișnuiesc să arunce monede în adâncul acesteia, pentru a plăti simbolic truda prizonierilor și nu în ultimul rând, cu gând de superstiție spre a le fi îndeplinite dorințele. Povestea turnului Capistrano, este și ea una extrem de interesantă.  Turnul găzduiește o cameră rotundă, austeră, în genul unei chilii. Legenda spune că ultimul locatar a fost surprins spionând tot ce se petrecea în Sala Dietei, printr-o gaură făcută în zid. Ca urmare a descoperirii, călugărul spion a fost zidit de viu într-o firidă săpată în zidul camerei. Se zice despre această nişă că a fost construită în secolul al XV – lea, având caracter secret. De existenţa ei nu ştia nimeni, în afară de Ioan (Iancu) de Hunedoara şi confesorul său, Ioan de Capistrano. Nişa avea săpată în perete un fel de ascultătoare în formă de pâlnie mascată foarte bine în partea dinspre sală, de unde părintele Capistrano spiona pentru Ioan de Hunedoara şedinţele de consiliu care se desfăşurau în lipsa guvernatorului. El nota pe o listă numele nobililor care s-ar fi împotrivit propunerilor politice ale acestuia, iar apoi prezenta lista cu cei ce se opuneau şi în funcţie de vinovăţia acestora urma pedeapsa cu tăierea nasului, scoaterea unui ochi, tăierea limbii sau turnarea în urechi a plumbului topit. Despre legenda Castelului Corvinilor, despre fantome, cavaleri, domnițe, călugări spioni, despre legenda trapei din Sala Cavalerilor, a gelosului viteaz Török Ioan și a soției lui, despre Matia Corvin şi călugării roşii, despre mister, istorie, tradiție, artă și turism poți vedea și auzi după porțile de lemn ale Castelului Corvineștilor, într-o fericită îmbinare a goticului cu elemente baroce și renascentiste. Pentru o experiență unică, vizitează legenda acolo unde s-a născut . Pe pământ românesc, în inima Transilvaniei. Călător de România, intră pe site-ul Holario.ro pentru a-ți trasa, cu un simplu click, propriul ghid turistic. Simte și trăiește pagini de istorie accesând din meniul Excursie aplicația interactivă. Călătorește și bucură-te de minunățiile României împreună cu HOLARIO!

Pro Romania
Redacția ProAlba
Despre Redacția ProAlba 18212 Articles
E-mail: office@proalba.ro Telefon: 0740.430.128

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*