Asociația Pakiv România va continua să susțină proiectul Alba Iulia Capitală Culturală Europeană 2020.
„Am citit că inițiatorul proiectului Capitală Culturală Europenă, Florin Roman, renunță la acest proiect. Pentru noi Alba Iulia este capitala spirituală a României, parte integrantă a Uniunii Europene, iar principiile Europei unite sunt prezente aici, în inima ţării noastre. Noi credem că locuitorii municipiului merită să fie cetăţeni europeni care locuiesc într-o devărată capitală culturală – Capitală Culturală Europeană. Asociaţia Pakiv România îşi asumă responsabilitatea de a continua eforturile de a transforma Alba Iulia în Capitală Culturală Europeană.”, a declarat Gruia Ioan Bumbu, în 11 iunie, la Alba Iulia.
Consiliul director al Asociaţiei Pakiv România a decis să preia acest concept și să devină noul promotor al acestui proiect.
„Sunt conştient că acest demers este unul de mare anvergură şi din acest motiv îi invit pe toţi susţinătorii acestui proiect să vină alături de noi pentru a dezvolta durabil Alba Iulia, pentru a transforma capitala de suflet a românilor în Capitală Culturală Europenă”, a subliniat preşedintele Asociaţiei Pakiv România, Gruia Ioan Bumbu.
În perioada imediat următoare, Asociația Pakiv România va asigura cadrul necesar dezbaterilor privind cristalizarea unei idei concept care să stea la baza dezvoltării unei stategii privind planificarea și organizarea unui astfel de eveniment, un an cultural european la Alba Iulia.
„Acest demers este mult prea important pentru a fi tratat cu ușurință. Analizăm cu atenție demersurile făcute de alte localități candidate la titlul de capitală culturală europeană și intenționăm să construim o colaborarea fără precedent între societatea civilă, autorități, mediu de afaceri și cetățenii muncipiului Alba Iulia. Împreună, cu seriozitate, responsabilitate și dăruire sunt sigur că vom reuși să transformăm Alba Iulia într-o adevărată capitală culturală”, a punctat Gruia Ioan Bumbu.
În România, singurul oraș care a deținut titlul de Capitală Culturală Europeană a fost muncipiul Sibiu în 2007. Până acum, din România, pentru 2020 și-au depus candidatura la titlul de Capitala Culturală Europeană municipiile București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași.
Competiția este una serioasă pentru că titlul de Capitală Culturală Europeană poate genera avantaje substanțiale pentru un oraș atât în cursul anului respctiv, cât și ulterior. Este vorba de o ocazie unică de a regenera orașele, de a le schimba imaginea și de a le face publicitate la nivel european și internațional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului.
Un studiu efectuat de un birou de experți independent („European Cities and Capitals of Culture”, Robert Palmer/RAE Associates, august 2004) privind capitalele culturale europene dintre 1995 și 2004 arată că 80% din persoanele responsabile cu evenimentul și care au răspuns la chestionare cred că este vorba de cea mai benefică manifestare culturală pentru orașe și că aceasta stimulează dezvoltarea lor.
„Contăm pe o bună colaborare cu autoritățile locale, județene și naționale, precum și implicarea mediului de afaceri și a populației din zonă pentru a atinge țelul propus: dezvoltarea muncipiului Alba Iulia”, a subliniat președintele Asociației Pakiv, Gruia Ioan Bumbu.
Titlul de „Capitală culturală europeană” a fost conceput pentru a sprijini apropierea între popoarele Europei. Aceasta a fost ideea care a stat la baza lansării lui, în iunie 1985, de către Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, la inițiativa doamnei Melina Mercouri. Datorită numărului mare de vizitatori pe care i-a atras, titlul a câștigat din ce în ce mai multă notorietate în Europa și are un impact cultural și socio-economic remarcabil.
Începând cu 1985, peste 35 de orașe au fost desemnate capitale culturale europene. De-a lungul anilor, acest eveniment a evoluat având ca principal obiectiv acela de a pune în evidență bogăția și diversitatea culturilor europene și a caracteristicilor lor comune, de a promova o mai bună cunoaștere reciprocă între cetățenii europeni și de a încuraja un sentiment al apartenenței la aceeași comunitate „europeană”.
Fii primul care comentează